Lacrima templului - Ioan Vintila Fintis

cel care carmuieste lumina stralucitor s-a indumnezeit toiagul atunci cand apa s-a atins de el peste valuri pod a devenit cuvantul bratul profetului a inceput sa cante asa cum s-a spus mai inainte toate se fac si se desfac doar prin vointa credintei faraonul a ingenuncheat in fata celui care carmuieste lumina nu va trece muntii razand si dansand cu naframe albastre in templu uneori se clatina lacrima chipul devine o utopie a misterelor vino sa te imbratisez cu pasari.