Un stereotip periculos: femeile sunt mai puţin corupte decât bărbaţii

Un stereotip periculos: femeile sunt mai puţin corupte decât bărbaţii
„Dacă am avea mai multe femei în politică, nivelul corupţiei ar fi mai mic“, aceasta era, pe scurt, concluzia unui studiu internaţional făcut public în anul 2007, la Deauville, un mic orăşel din Franţa, unde s-au desfăşurat lucrările Forumului Femeilor (Women's Forum). Conform acestui studiu, prezentat pe larg la vremea aceea de AFP, „femeile sunt mai puţin susceptibile de a corupe şi opun o mai mare rezistenţă faţă de corupţie decât bărbaţii“. Studiul, realizat în Franţa, Germania, Italia şi SUA, arăta că aproximativ 60% din persoanele chestionate, erau de părere că dacă ar exista mai multe femei implicate în politică şi administraţie nivelul coruţiei ar fi mult mai mic. Mai mult, francezii, italienii, germanii şi americanii cred, în număr destul de mare (cu procentaje între 40-67%), că „banii şi puterea constituie mai degrabă preocupări ale bărbaţilor“. Un stereotip social existent şi în România. Politicienii români şi-au făcut, în ultimii 10 ani, o carte de vizită pe tema promovării femeilor în politică. În prima campanie prezidenţială, Traian Băsescu declara cu mare convingere că ştie, din proprie experienţă, că „femeile sunt mai bune în politică deoarece sunt mai puţin corupte decât bărbaţii“. Aşa să fie? Dacă luam în calcul cazurile unor femei ce au gravitat în jurul fostului preşedinte, afirmaţia de mai sus nu pare că se susţine. Totuşi, plecând de la acest stereotip, majoritatea liderilor de partid au trecut la promovarea femeilor în funcţii publice. Dacă în 1992 în Parlament aveam 24 de femei, în 2012 numărul lor a crescut la 68. Procentul din numărul total al mandatelor, deşi mic, s-a dublat în 20 de ani de la 4,9% la 11,5%. Numărul lor în administraţia centrală având în general, cam aceeaşi evoluţie. Un număr mai mare de femei în politică nu a dus, aşa cum ar fi trebuit să ne aşteptăm, conform studiului prezentat mai sus, la scăderea nivelului corupţiei din România. În schimb, reprezentante ale sexului frumos au apărut în marile dosare de corupţie cercetate de DNA. Irina Jianu, Monica Iacob Ridzi, Alina Bica, Codruţa Damian, Elena Udrea, Hildegard Puwak sunt doar câteva dintre femeile din politică şi administraţie promovate în funcţii cheie, care au fost acuzate, o parte dintre ele şi condamnate, ca fiind implicate în acte de corupţie. Nu e suficient să tragem concluzii, doar pe baza acestor date. Totuşi, stereotipuri sociale de genul „femeile sunt mai puţin coruptibile decât bărbaţii“ pot face mai mult rău decât bine. Integritatea unui individ nu are de-a face cu sexul, vârsta, religia sau orientarea sexuală a acestuia.