În ţara Magiei

Când mi se vorbea despre orizontul retras, despre Magi care ştiau să-ţi înlăture orizontul şi nimic altceva decât orizontul, lăsând restul la vedere, îmi închipuiam c-o fi vreo expresie verbală, o glumă care se face doar în vorbire. Când mi se vorbea despre orizontul retras, despre Magi care ştiau să-ţi înlăture orizontul şi nimic altceva decât orizontul, lăsând restul la vedere, îmi închipuiam c-o fi vreo expresie verbală, o glumă care se face doar în vorbire. Într-o zi, cu mine de faţă, un Mag a înlăturat orizontul de jur-împrejurul meu. Magnetism, sugestie sau oricare ar fi fost cauza, brusca sustragere a orizontului (eram la ţărmul mării, unde cu o clipă mai devreme îi puteam zări nesfârşita întindere şi nisipurile plajei) mi-a provocat o spaimă atât de cumplită încât n-am îndrăznit să mai fac un pas. I-am spus îndată că m-a convins, că e aşa cum zice el. A fost o senzaţie cu neputinţă de îndurat. Nici azi n-am curajul să mi-o aduc aminte