Exigența si excelenta in astm. Monografie

Astmul, o boala cu o vechime istorica incredibila, cu relatari datand din epoca faraonilor și cu un an 450 I.Hr. care a marcat și intrarea in analele patologiei respiratorii a denumirii etimologice a bolii (descrisa de Hipocrate din Kos) sub numele grecesc gafait a pus de-a lungul timpului probleme serioase de natura epidemiologica, diagnostica și terapeutica. Parcurgerea unui drum lung de descifrare patogenica a bolii a fost corelat cu conturarea de strategii terapeutice și definiții diagnostice. Astfel, rand pe rand s-a crezut ca este o boala emoționala, psihosomatica, ca poate fi tratata cu cloroform, pilocarpina I.V., adrenalina etc. pentru ca ulterior sa se instaleze epoca autoritara a corticosteroizilor inițial orali, injectabili și apoi inhalatori și a combinațiilor cu bronhodilatatoare de lunga durata. Ei au domnit decenii pentru ca in final sa asistam la progresul spre terapiile biologice care sunt cele mai recente achiziții terapeutice. Progresul a mers cu deconspirarea pe parcurs a din ce in ce mai multor cazuri de astm la copii și adulți ajungand astfel la cifre impresionante pe glob: 300 milioane de cazuri și peste 250.000 de decese anual. Si etapa diagnostica s-a regrupat din mers, plecand de la o clasificare simpla cu astm atopic, infecțios, mixt și ajungand la fenotipuri, genotipuri, endotipuri, ierarhizari care au pastrat in ritmul dictat de explorarea funcționala, de investigația bronhoscopica și de corelațiile cu markeri biologici; aceștia s-au lasat cu greu descoperiți, dar s-au dovedit a fi de utilitate maxima in noua era a terapiei biologice