Cele 4 discipline ale executiei

Cele 4 discipline ale executiei. Cum sa-ti atingi obiectivele de importanta vitala Aceasta lucrare profunda dezvolta o noua viziune asupra tehnicilor de management, orientata pe inovatie. Inimile si mintile oamenilor vor fi implicate in atingerea unui obiectiv comun intr-un mod nemaivazut pana acum. Cele 4 discipline ale executiei functioneaza ca un ghid practic. Specialistii din orice domeniu vor descoperi cum sa stabileasca si sa masoare obiectivele organizatiei pentru care lucreaza folosind instrumente cu totul si cu totul noi. Iar cele mai indraznete obiective se vor transforma astfel in realitate. Modelul propus este simplu, eficient si usor de inteles, dar mai ales usor de aplicat. Pur si simplu, inglobeaza secretul dezvoltarii si al succesului. Rezulta astfel o crestere a calitatii muncii si un grad mai mare de implicare al echipei. Cu adevarat incredibil este faptul ca poate fi pus in practica si in ceea ce priveste viata personala si familia. Asadar, dupa ce vei parcurge acest ghid, si munca, si viata ta vor deveni sursele de implinire si fericire pe care ti le-ai dorit intotdeauna. Grozava treaba! Utilizarea judicioasa a acestei lucrari va contribui enorm la ridicarea standardelor de excelenta in privinta executiei, in absolut toate organizatiile. - Douglas R. Conant, fost director executiv al Campbell Soup Company si autor al unor bestseller-uri New York Times Fiecare om vine pe lume dotat cu capacitati nelimitate. Poate face minuni. Nimic nu este mai important in viata decat sa realizeze ceva important pentru el si sa atinga excelenta. In Cele 4 discipline ale executiei, autorii au captat principiile si procedurile care sunt cruciale pentru performantele umane. - Muhammed Yunus, castigator al Premiului Nobel pentru Pace, 2006 Cele 4 discipline ale executiei ofera mai mult decat teorii pentru a realiza schimbari organizationale strategice. Autorii explica nu numai ce , ci si cum se poate ajunge la o executie eficienta . Regasim aici numeroase exemple de companii care au reusit nu numai o data, ci de nenumarate ori. Aceasta este o carte pe care fiecare lider ar trebui sa o citeasca! - Clayton Christensen, Profesor, Harvard Business School,autor al cartii The Innovator’s Dilemma Fragment din cartea Cele 4 discipline ale executiei de Chris McChesney, Sean Covey, Jim Huling: In 1958, abia infiintata agentie spatiala americana, NASA, si-a impus numeroase obiective foarte importante, cum ar fi: Extinderea cunostintelor umane despre fenomenele din atmosfera si spatiu . Asemenea lucruri sunau ca multe dintre obiectivele pe care le auziti in domeniul afacerilor in ziua de azi: ''Vrem sa devenim o companie de clasa mondiala... Sau ,Vrem sa devenim lider al industriei... . Desi liderii de la NASA aveau modalitati de a masura diferite aspecte ale acestui obiectiv, lor le lipsea claritatea unei finalitati specifice, bine definite. De asemenea, NASA nu avea rezultatele pe care Uniunea Sovietica le avea. Dar in 1961 presedintele John F. Kennedy a zdruncinat NASA din temelii atunci cand a promis ca va reusi trimiterea omului pe Luna si revenirea acestuia in conditii de siguranta pe Pamant.. . Deodata, NASA isi asumase o noua provocare formidabila - razboiul pe care-l va purta in urmatorii zece ani si care era prezentat exact cum ar trebui sa fie exprimat un OIV: X era punctul care reprezenta Pamantul, Y era punctul care reprezenta drumul pana la Luna si inapoi, iar termenul limita era 31 decembrie 1969. Doar o privire aruncata pe acest tabel arata diferenta dintre obiectivele organizationale conventionale si un OIV adevarat. Ganditi-va la obiectivele din 1958: • Sunt clare si masurabile? • Cate sunt?• Exista un termen pentru atingerea vreunuia dintre ele? Deci, ce rezultate a obtinut NASA ca urmare a acestor obiective? Satelitii si cosmonautii Rusiei au ajuns primii in spatiu, in timp ce Statele Unite inca testau lan-sarea rachetelor. Comparati obiectivele din 1958 cu obiectivul din 1961: un OIV clar si masurabil. Astfel, dupa ce-si pusese reputatia in joc pe scena mondiala, NASA a trebuit sa determine cele cateva batalii-cheie care puteau castiga acel razboi. In cele din urma, au fost alese trei batalii critice: navigatie, propulsie si suport pentru viata.